|
A A addrìna chi camìna, s'arritìra c' 'a bozza-chìna. A 'addrìna fa-l'ovu, e o' 'àddru ci-abbùcia 'u culu! A 'addrìna vecchia fa bon-bròru. A 'addrìna-usurèra, pari chi mètti, e ('nvece) leva! A bona mugghéri fa 'u bonu maritu A caccòcciula mori supra-'u-fòcu! A calùnia d'u malu-pacatùri.
A campàna fa dàmmi-e-dùmmi! A canna ciaccàta rura chiossài ri chiddra sana. A carni ri l'ugnu 'un si po' spiccicàri. A casa càpi quantu vòli 'u patrùni! A casa du burgìsi, si 'un-c'è pani, ci su' tòzza! A chi iòcu iucàmu? A chi t'arridducisti addru ri Sciacca, a fàriti pizzuliàri 'i péri ri la ciòcca! A chiù tinta acqua leva 'a siti! A cira squàgghia e 'a prucissiòni 'un-camìna. A cìra squàgghia e 'a prucissioni 'un-camìna. A cùrsa-lòngha si vìri 'u cavàddru-valènti. A fami è ‘nfiernu. A fìgghia na' fascia e 'a ròta na' càscia. A lìnghua 'un-n'àvi ossa e rumpi l'ossa. A lingua 'un-n'àvi ossa e rumpi l'ossa! A lu piritaru cci vinni la tussi Amara cu è sutta d'atru Amara quannu sciddica lu pedi Ammisca crapi e cavuli. Ammazzatu quannu chiovi ccu ariu niettu Amuri, biddizzi e dinari un si puonnu ammucciari A natali ccu lu friddu e la fami. A natali un passu di cani Arbiru curtu fa buon fruttu Ariu niettu un c’è paura di trona Aranci aranci cu l’avi si li chianci Arraglia troia ca a mia m'annoia A malu vòscu facìsti ligna. A mamma è l'arma e cù la perdi 'un la varàgna! A mamma è l'arma e cù la perdi 'un la varàgna. A manàta è chiossài r'a pìsa! A menu spisa è 'a rattalòra! A Missa si viri nne' chièsi rànni! A mòrti sula 'un c'è rimèdiu! A parti d'u marìtu: spinci c'acìtu; a' parti d'a mugghèri: spinci-c'u mêli! A prima acqua ti vagna, 'u primu suli t'asciùca. A quartàra chi va all'acqua o si rùmpi o si ciàcca! A quartàra chi va all'acqua o si rùmpi o si ciàcca! A rìsicu si pìgghianu i cabèlli! A San Martinu ogni mustu è vinu. A Santa Lucià 'a notti chiù longha chi ci sia. A squagghiàta 'a nìvi si vìrinu i pirtusa! A 'sta bànna stannu i carteddri, 'a ddra banna stannu i quarara! A tempu di sdillùviu, puru 'i strùnza nàtanu! A troppa cunfirènza finìsci a malacriànza! A tùmmina a tùmmina vennu li vài; tu mi tincìsti e iò t'arramagghiài! A tummina a tùmmina vennu li vài; tu mi tingìsti e iò t'arramagghiài! A vita pìgghiala comu vèni! A vuppi cancia u pilu, ma no u vizziu. A za' Betta-cuntrariùsa metti l'acqua 'e pàpari quannu chiovi. A zita lassàta, s'un-n'è tuccata, è vaviàta! A zita lassàta, s'un-n'è tuccata, è vaviàta! Abballari senza suonu. Abbuttati vecchia! Acqua e fuocu datici luocu Acqua davanti e stuppa n'culu Acqua passata nun macina cchiù. Agnieddu a sucu e finiu lu vattiu Agustu e rigustu è capu di mmienrnu Alliccari e sdilliccari iè capu di malannu All’acqua ccu lu panaru All'annegatu petri d'incapu A ligna senza corda Abballati, abballati / fimmini schetti e maritati! Abbanniàrisi i festi di l'annu. Abbàttiri màzzari. Abbéssa ddròcu! Abbonè-abbonè mòrsi riccu e chi-nna' fàri mòrsi a dumannàri. Abbonè-abbonè mòrsi riccu e chi-nn'a' fàri mòrsi a dumannàri. Abbuàri contru. Abbuciàri 'u pagghiuni. Abbuffàtu, comu 'u Signùri d'a Pantiddrarìa. Abbunnànza 'unn-ha fàttu mai caristìa. Abbuttàrisi l'ascìddri. Abbuttàtu comu un tappu ri masculu. Accàtta, e pèntiti! Acchianàre 'o baccàgghiu Acchianàricci 'a musca o' nasu. Acchiappàri muschi. Accussì è 'u munnu: cù acchiàna e cù va a' funnu. Acqua r'avànti e ventu r'arrè! Addìu, péri 'i ficu! A-ddrà-bànna ru munnu. Agguànta nna' màgghia! Aiutàrisi chi manu e chi peri. Aiùtati chi Diu t'aiùta! Amari la so vicina è gran vantaggiu: spissu si vidi e nun si fa viaggiu. Amàru cù mòri e cù arrèsta s'arrisètta. A-matinàta fà 'a-iurnàta! Amicu e vàrdati! Ammàtula chi allìsci e fai cannòla. 'U santu è di màrmuru e 'un-sùra! Ammàtula chi fai mussu e fùncia. Prima si travàgghia e poi si màngia! Ammàtula chi fai mussu e fùncia. Prima si travàgghia e poi si màngia! Amori di surdato pocu dura: in tuccari tammuru, addio signura! Amuri, biddrìzzi e dinàri, 'un si pônnu ammucciàri! Ancòra ligna mètti? Appizzàrici 'u scèccu cu' tutti 'i carrubba. Arànci , arànci: cù avi 'i vài si li chiànci! Àrma e cammìsa, l'avèmu divìsa! Àrma e cammìsa, l'avèmu divìsa! Arraccumannàrici 'a pècura o' lupu. Arri ccu arri nsemmula cu li tua A Santa Lucia un passu di cuccifia Ascutari iè miegliu di parlari Asini e picciliddi Diu l’aiuta A Tiempu di sdilluviu tutti li strunza natano Avanti li ma dienti ca li ma parienti Avanti oi l'uovu ca dumani la gaddina Aviri la lingua cchiù longa di un serpenti Arristàri cù tantu ri mussu o cù-n mussu longhu un parmu. Arristàri cull'òcchi-chini e 'i manu vacànti. Arritiràrisi cù li manu chini ri muschi. Aùstu-riùstu è capu ri 'm-mèrnu. Avìri i pèri na' fossa. Avìri i rènti suràti. Avìri l'occhiu russu comu 'u tunnu. Avìri setti spirti comu i 'atti. Avìri 'u carvùni vagnàtu. Avìri 'u cùntu malu fattu. Avìri 'u mêli 'n-mùcca e 'u-riàulu 'n-còri. Avìri 'u mussu-lòrdu e 'a panza vacanti. B Babbaluci a sucàri e fimmini a vasàri, mai ponnu saziàri! Batti 'u ferru mentri è càuru! Beatu cù si sapi cacciari i muschi! Bedda robba c'aiu n'Francia e cca muoru di lu friddu Bèddra nisciùta, ri ddròcu mi spunti? Bèddra testa, pi' fari piròcchi! Bèddru spìcchiu ri mènnula amara! Biddrìzzi e rinàri aiutanu a maritari! Bontempu e malutempu, 'un rura tuttu 'u tempu! C Cà sutta 'un ci chiovi! Calati iuncu ca passa la china Campana ca nun senti a prima vuci, è ca lu discursu nun ci piaci Cani a ddu e carusi a unu Cappiddazzu paga a tutti Cavaddu gastimiatu cci luci lu pilu Cci ammanca lu juornu lu mangiari e la notti lu cummuogliu C’è dari chiddi di coppella C'è mmaccari li strauliddi Cerca a bbilasi ccu li pisci Chiavuzza chiavuzza ognunu a la so casuzza Chi fa la gnura Lidda ? Mbascia e spascia la piccilidda Caminàri muru-muru. Caminari supra un tagghiu ri-cuteddru. Càngianu i sunatùra, ma 'a musica è sèmpri 'a stessa! Cani ch'-abbàia, 'un mùzzica! Canta porcu, ch'i favi vannu a quattru-rana! Canta porcu, chi i favi vannu a quattru-rana! Casa e putìa. Cavàddru o scéccu ri munta. Chhi nnicchi nnacchi Cchiu scuru di menzannotti nun po fari Chiovi a banni a banni Ci mancanu 19 sordi ppi fari na lira Ci vuonnu 40 iorna p'azzizzari la massaria Corna e bastunati cu l’avi si li teni Cu allicca Chi chècchi 'un ci cantàri e chi zòppi 'un ci abballàri! Chiacchiarìa chiossài d'un gniùrici-pòviru! Chiamu rinari e nèsci a coppi? Chiànci 'u giùstu p'u piccatùri! Chìddru è un cuntu e chissu è 'n-àutru cuntu! Chissu passa 'u cunvèntu! Chiù curnùtu di 'na cartéddra di babbalùci. Ci dissi lu surci a la nuci: dammi tempu chi ti perciu. Ci rissi 'u patri priuri a' matri batìssa: senza-rinàri, 'u-si-nni canta missa! Co jaddu o senza jaddu, Diu fa juornu. Cù accàtta acchiàna e cù vinni scìnni! Cu arrobba nni fa una pinzata, cu è arrubbatu nni fa 100 Cu ava aviri cu ava dari tutti paci Cu avi culu cunsidda Cu avi un parrinu iavi u gnardinu Cu avi lingua passa lu mari Cu avi sordi campa filici e cu nunn'avi perdi l'amici. Cu avi dinari assà sempri cunta e cu iavi muglieri bieddri sempri canta Cu cangia la vecchia ccu la nova, tutti li guai trova Cu fa 99 e nun fa lu unu perdi lu 99 e lu cientu Culu ca nun si ammisu a vraca sempri ca si caca Ccu lu celu picurinu si nun chiovi la sira chiovi lu matinu Cu un firticchiu setti casati Cu mangia crisci, cu mori sprisci Cu nenti iavi, nenti dici Cu passa di banninu e nugnè arrubbatu, Mburnatardu nun c’è o iè malatu Cu primu nasci primu pasci Cu sceccu caccia e fimmini cridi, facci di paradisu nunni vidi Cu striglia lu so cavaddu nun si chiama garzuni Cu unn’ascuta la mamma cerva cazi cazi cci va la mmerda Cu figliu di gattu è, surci piglia Cu paga avanti avanti, mangia pisci fitenti Cu è minchia carnalivari o cu cci va appriessu? Cu si curca ccu li gaddini agghiorna ccu li piddizzuna Cu arridi di venniri chianci lu sabatu Cuomu lu sceccu di Ninu Marruni ca quannu si mparà a nun mangiari, murì Cu sta spranza d'atru e la pignata minti va pp'arriminari e nun trova nenti Cu voli a cristu si lu preia Dici la mamma Rrocca si talia ccu l'uocchi e nun si tocca Cu avi firi 'n Diu nun pirisci mai. Cù avi mugghéri bèddra sempri canta, cù avi picca rinàri sempri cunta Cù avi rinàri, fa vàrchi e navi! Cù avi rinàri, 'un'àvi patrùna! Cù di natura nasci, mancàri 'un pòti! Cù lassa 'a via vecchia pi' la nova, i vài ch' un-n'avìa prestu li trova Cù mòri pi li funci, 'un c'è nùddru chi lu chianci. Cu nun è vistu nè pigghiatu, nun pò ghiri carzaratu. Cù pràttica a maìstru all'annu è capu-mastru! Cù si marìta no' quartèri vivi no' so' bicchièri; cù si marìta na' cuntràta vivi na' cannàta. Cù strìghia u' so' cavàddru 'un-si-chiàma strigghiatùri! Cù 'un-n'àvi mògghi 'un-sàpi chi su' i dògghi! Cù va a mànnara, mangia ricotta! Cù vèni apprèssu, cùnta i passi! D Di iòrnu 'un ni 'ògghiu, e a' notti spardu l'ògghiu. Di Santa Lucia a Natali: quantu un passu 'i cani.; e di Natali all'annu novu: quantu un passu r'omu. Di Santa Lucia a Natali: quantu un passu 'i cani; e di Natali all'annu novu: quantu un passu r'omu! Diu fa abbunnanzia, i ricchi caristia. Dopu-Natali, 'u friddu e 'a fami. Du' àddri, n'òn' puddràru, 'un ponnu stari! E E' cchiu babbu di la mmerda di li carrabbunera Falla cuomu vuò è sempri cucuzza Fa lu minchia ppi nun pagari la dugana È lu mègghiu amìcu e ti fa lu boia! Èssiri comu a don Cola-mìcciu chi ogni cosa ci fa 'nfàcciu. Èssiri comu a San Tommasu: ulìri vìriri e tuccàri chi manu. Èssiri comu 'u-àttu e 'u cani. Èssiri lèstu-ri-mànu Èssiri tappu d'a stessa lignàmi. F Fài comu a Mariu-Pinta chi veni di fòra e pìscia rìntra. Fài-bèni, e scòrdalu; fài-màli, e pènsaci! Fanni quantu na cuda di gattu e dumani ti lu truovi fattu Fa ridiri e fa rudiri Fari trasiri lu sceccu ppi la cuda Farlu a tunnina d’uogliu Fatti la fama e va curcati Feti cuomu l'arsoliu Fici l’urtima quomu Pasquinu Figli nichi guai nichi, figli ranni guai ranni Fuiri ugn'è brigogna Furca ca t’infurca Fàri 'a mòrti r'u surci Fari comu 'u cani ri l'ortolànu: né cogghi, né lassa cògghiri. Fari comu 'u cani ri l'ortulànu: né cògghi, né lassa cògghiri. Fàri perdiri 'a missa. Fari scarpùzzi chî giùmma. Fari 'u fissa p'un pacari dàziu. Fari 'u fissa sutta-i-linzòla Fàrisi 'a cruci cu' 'a manu manca Fàrisi 'a cruci supra 'u biddrìcu. Fàrisi 'u giùmmu com'i tùrchi. Fìgghi e pèni, cù l'àvi si li tèni! Fìmmina chi avvràzza e strìngi, o ti tingìu o ti tìngi! Finìri a schifìu Fùiri è vriògna, ma è salvamentu 'i vita! G Gasinu e mali turrena, amara cu cci ncaglia Gaza lu mangiari nun gazari lu chiffari H Ha fattu lu spacca e lassa Hai 'a parlàri quannu pìscia 'a addrìna! Haiu un còri asinu e un còri liuni. I Iavi lu cori niuru cuomu la pici Innaru siccu massaru riccu quannu dicembri ci lassa lu lippu Iunciti ccu li mieglidi tia e appizzacci li spisi I 'àtti manzi fannu mali-criànzi. I cosi longhi addivèntanu serpi! Ietta simenza ca Diu ci penza Iò 'un chiànciu li pira e li ciràsi, chiànciu 'a cunfirènza chi ti rèsi! Ìri a ligna senza corda. Ìri facènnu comu 'na musca addiùna. Ìri 'nn-arrè, comu 'u curdàru. Ìri pi' varagnàri, e fari-rètta! Iri pi-setti e pi-r-ottu Iucàri cu' du' mazza 'carti. Iucàri cu' mortu. Iucàrisi 'a-spìsa. Iucàrisi l'assu. Iurnàta-rutta, pèrdila tutta! L La calunia cci fu e la morti vinni La campana dici : dammi e dugnu La cannilora la mmirnata iè menza fora, ma si nun meni l'annunziata la mmirnata u'gnè passata La Canzuna la canta cu la sapi L'acieddu intra la gaggia o conta ppi gioia o canta ppi raggia L’aciueddu intra la falla L’acqua di ncelu sazia la terra L’acqua fridda ci pari calla L'acqua sinni va ccu la pinnenza - l'amuri sinni va unnè la spranza Ladia nfacci e ladia ncori La fastuca ccu lu scornabbeccu La furca ti ava scanzari la galera La gaddina fa l’uovu e a lu gaddu cci doli lu culu La lingua unnavi ossa, ma rumbi l’ossa La mamma è l’arma lu patri è sdanga La meglia parola iè chidda ca nun si dici La meglia acqua si la vivinu li puorci La muntata è quantu la pinnina L' amuri sinni va unnè la spranza La piecura ppi diri mme persi lu macicuni L'arbiru picca e la rama ricivi La vutti china e la muglieri mbriaca La robba sta ppi tri, cu la paga cu la strapaga e ccu si la mangia p’amuri La quartara va all’acqua nzina ca si rumpi La robba di ribbi e rabbi sinni va a rabbi e ribbi L'arraggiuni l'avi lu sceccu La zita maiulina nun si godi la vistina La terra a li contadini - la posta a li bboni - la chiesa a li cardiddi. L'erba tinta un sicca mai Livari senza mintiri nun po durari Li guai di la pignata li sapi la cucchiara Li grana di l’accucchiaturi, si li mangia lu scarafuni Li munnizzara schiurieru e li iardina siccaru L’omu priviggenti nu fu mai poviru Li sordi fannu sordi, piduocchi ncapu piduocchi Lu celu lu ittà, la terra l’arricuglì Lu vo dici curnutu a lu sceccu Lu cani di l’urtulanu nne mangia e mancu fa mangiari Lu sabbatu si chiama allegracori, ppi ccu iavi beddi li muglieri, cu l'avi ladii ci mori lu cori priannu ca lu sabbatu mai veni L’omu ppi la parola, lu vo ppi li corna Lu cannisciu si gavita quannu iè chinu Lu diavulu di la campanedda Lu gaddu ci dissi a li gaddini lu tiempu si piglia cuomu veni Lu iuornu nun ni vuogliu la sira spardu l'uoglio Lu poviru unn'aviva e limuosina facia L'accèddru rintra 'a 'àggia o canta p'amùri, o canta pi' ràggia! L'acèddru rìntra 'a 'àggia o canta p'amùri , o canta pi' ràggia! L'acqua, sippùru 'unn-assùppa, vàgna! Làssa 'u fòcu ardènti e cùrri p'i parturènti! Lassàri a trùgghiu o Lassàri 'n-trìrici. L'occasiòni fa l'òmu làtru! L'occhiu r'u patrùni 'ngrassa 'u cavàddru! L'occhiu vòli 'a so' parti! Longhu-ammàtula. Lu primu è juocu, lu secunnu è luocu lu terzu è fuocu Luongu cuomu lu misi di maiu L'urtimu a sapirlu è sempri lu curnutu Lu suli affaccia, affaccia ppi tutti Lu surci cci dissi a la nuci dammi tiempu ca ti spirtusu Lu picca m’abbasta e l’assà m’assuperchia Lu pisci di lu mari nun si sapi cu si l’ava a mangiari Lu liettu è rosa si nun si dormi s’arriposa Lu dicu a tia soggera, ppi sentilu to nora Lu trivulu mpara a chianciri Lu riccu è riccu pirchì dici abbonè, lu poviru è poviru pirchì dici nenti è Lu saziu un cridi mai all'addiunu Lu sceccu zzuoppu si godi la via Lu sceccu porta la paglia e lu sceccu si la mangia Lu sceccu nni fa una pinzata, lu patruni nni fa n'atra Lu vicinu è serpenti, si nun ti vidi, ti senti Lu vicinu è lu miegliu parenti Lu viddanu p'unnaviri gustu cancià lu beccu ppi lu crastu Lùnniri, 'un ti cunfùnniri! Luntànu-ri-vista, luntànu-ri-cori! M Maccarrùna e milingiàni a la fùncia ri salistàni, maccarrùna e tagghiulìni a la fùncia ri parrìni. Mangia di lu to mangia e sierbitinni beni Mangiari li guvita a mizicuna Maritu tintu, maritu buonu, tinti cu unn'avi nne tintu ne buonu Masciu Cola ccu na furma Masciu d'uocchiu, masciu di finuocchiu Mentri lu pedi camina lu cori sciala Mentri lu cani piscia la piecura sinni va Miegliu aviri na figlia buttana ca un turreno a latu lu stratuni Miegliu intra nuda e assittata ca fora vistuta e assicutata Miegliu scrusciu di catini ca scrusciu di campani Miegliu aviri cchi fari ca aviri cchi malu diri Miegliu cummattiri ccu 100 malandrini ca ccu unu babbu Mi lassà mienzu l'acqua e l'arangi Mi truvà mienzu li favi Mintiri malumpuostu Mintiri pupi a cavaddu Mintiti li curuzzu a funcia Monachi e parrini, stoccacci li rini Muriri e pagari urtimi cosi a fari Ma va' èttati a-m- màri cu 'nna màzzara 'n-còddru e cu l'acqua a nèsciri Màngia d'u to'-màngia; e d'u to' saziatìnni! Màngia-pani a trarimèntu. Mangiàri maccarrùna 'n testa a unu. Mangiàri pani e cutèddru. Mannàri a cògghiri babbalucéddra. . Mastru-ràtu, morsi ammazzatu! 'Mbriacàrisi ri vinu-bonu. Megghiu avìri, ch'-addisiàri! Megghiu 'm-mìria chi piatà! Mègghiu pìcca gòriri chi assai trivuliàri! Mègghiu ri nénti, maritu vecchiu; quannu-no' servi pi' quariàri 'u lettu ! Mègghiu riri: chi sàcciu! E nno: chi sapìa! Mègghiu russiàri 'nna 'ota, chi gianniàri tanti 'oti ! Mègghiu suràri chi tùssiri! Mègghiu un iòrnu ri liùni chi cèntu ri pecura! Mègghiu un ovu 'st'iòrnu chi dumani 'na addrìna! Mègghiu 'u-tìntu-pruvàtu, chi 'u bonu a pruvàri! Mèrcuri: metti 'u pani nne' vèrtuli! Mògghi e vôi ri paìsi toi Morti e patrùna, 'un si sapi quannu arrivanu! 'Mpignàrisi 'a cammìsa e puru l'òcchi. Munnu ha statu, e munnu è! Muntàgni cu muntàgni, 'un si iùncinu; ma 'i genti r'u munnu, si iùncinu! Mutu, comu un pisci! N Na durmuta è meglia di na mangiata Na zzappata è menza abbrivirata Nnavi ntipatia quantu lu ntuossicu Nni l’amici e li parienti, nne s’accatta e nne si vinni Nni la casa di Gesù, socchi trasi nun nesci cchiù Nummoli ne metiri e mancu pisari Nun si scanta mancu di li baddi Nun zulu la bagascia ca ti nguaggiu e macari t'è teniri lu suonu Nu mangia pi nun cacari Nuttata persa e figlia fimmina Nàsciri 'mparàtu Né mulu, né mulìnu, né signùri pi' vicinu, né cumpàri cuntadinu 'Nna manu lava all'àutra e tutti' rùi làvanu 'a fàcci! Nùddru nasci 'mparàtu! Nùddru po' diri "ri 'st'acqua 'un-ni vivu"! Nun c'è mortu senza cantu, nun c'è zita senza chiàntu O O ti mangi 'ssa minèstra, o ti 'etti d'a finèstra! O tròppu a-sàccu, o troppu a-sìccu. Occhiu ch'un viri, cori ch'un dòli! Ogni àddru addrìa no' so' addrinàru! Ogni criatura porta a so' natura! Ogni ficatèddru ri mùsca fa sustànza! Ogni lassàta è perduta! Ogni 'mpirimèntu servi pi' giuvamentu! Ogni sbagliu è moda Omu di vinu ogni tri vannu un carlinu O cori 'u si cumanna. Ogni tinta acqua leva 'a siti! Ognunu s'allìcca 'u so' mòrvu! P Pagari e muriri su l'urtimi cosi a fari Panza e prisenza Passa quantu lu du a bastuni Pari 'a signura ch'un-n'avi-abbèntu Pàriri u' catapàsimu di linùsa Parlàri cù muru. Partìri comu un tappu-ri-màsculu. Pasqua e Natali cu cu voi, Carnalivari cu li toi. Passàri i vài di lu linu Passàrisi 'a manu p'u pèttu Pattu primu e amicizia doppu Pensa lu mali ca tinni veni beni Petra di l’ariu Persi lu sceccu e li garrubbi Persi lu sceccu e va circannu li rietini Pezzica ci cadi lu chinu Piglia primu cuomu li buttani Pigliari lu celu a pugna Ppi l’amuri di lu figliolu, la mamma si mangia l’ovu Putia e uortu stacci muortu Punciri lu sceccu ntre muntata Pèrdiri pi' mala-miscàta Pi' amùri d' 'u figliòlu, 'a màmma s'ammùcca l'ovu Pi' munzignàru t'avìa e pi' munzignaru ti lassu! Picciriddri e addrìni, càcanu 'a casa! Pìgghia 'si petri e pìsali! Pìgghia tempu, e camperai! Pigghiàre lignàti-ammucciùni Pigghiàre unu a baddràte. Pigghiàri 'u munnu comu vèni Pigghiàrisi 'a manu cù tuttu 'u pèri. Pigghiàrisi 'àtti 'a pittinàri. Pìgghiati 'dru morsu chi poi agghiùttiri! Pistàri l'acqua 'no murtàru. Prèa a zita cc'abballàssi: prèa 'a zìta chi stancàssi. Purtari 'u mortu a cacàri. Q Quannu lu sceccu nun voli viviri, mancu ammazzatu Quannu lu viecchiu stira lu pedi, la picciuottu pocu teni Quannu 'u 'attu 'un-c'é ' i surci abbàllanu! Quannu 'u 'attu 'un-po' arrivàri a' saìmi rìci chi fèti. Quannu 'u riàulu t'accarìzza, vôli l'arma Quannu 'u riavulu t'accarizza voli l'arma. Quannu 'u scéccu 'un-mòli vìviri, ammàtula ci frischi! Quantu su' l'acchianàti, tanti su' 'i scinnùti! Quantu va' 'n'acqua 'ntra marzu e aprìli, 'un vàli un bastimèntu cu' li veli! Quattru occhi vìrinu mègghiu di rùi! Quattru òmini ci vònnu pi' livàri un mortu ri'n-casa, pensa pi' unu vivu! R Radiri e pagari Raccumannàri 'a pècura o'-lùpi! Rìci 'a Màmma-Ròcca: si vàrda, ma 'un si tòcca! Rignuna caduti Rispetta lu cani ppi uocchiu di lu patruni Robba, mugghéri e rinàri tutti di 'na manu hannu a passari Rumpiri lu scaluni S Sapi cuomu l'acqua giorgia Sbiu di vanedda e trivulu di casa Sceccu ca s’avanta nun vali mancu un sordu Scrusciu assà e cubaita nenti Sempri tri bbutti cci fa la vigna Senza dinari nun si canta missa e mancu senza stola si cumpessa Si fici lu cucchiarieddu Siccu cuomu na carrubba Surfaru sugnu e di San Catallu viegnu Sutta lu nasu cc’è la vucca Si iuncieru un minchiuni e un omu ranni Si iuncieru gaspari ballassari e panza modda Si la sorti nun ti dici abbiati n’terra e cuogli vavaluci Si mi vidi ti iuocu si un mi vidi t’arruobbu Socchi dici la mamma a lu cufilaru, dici lu figliu a lu munnizzaru Socchi iavi a la menti iavi a lu denti Socchi arrobba nun ci luci Socchi ppi tia nummuò, ppi atri un fari Sparaci vavaluci e funci spienni dinari assà e nenti mangi Sparagna sparagna ppi li cani e li gatti Sta bbannera di masciu Minicu Sugnu mmienzu a Ricu Roccu e Binnardu Surfararu sugnu e viegnu di San Catallu Su quaranta quantu la briscula Su sempri friddi :Nasu di cani, manu di varbieri e culu di fimmina Sant'Antoniu gran friddura, San Lurenzu gran calura; l'unu e l'àutru pocu dura. Sbirru picciottu e sacristanu viecchiu. Sèntisi 'n'acèddru no' so'-iardìnu. Si lu giùvini vulissi e lu vecchiu putissi, nun ci sarria cosa chi nun si facissi. Si mangiàu l'ìsca e ci cacàu nall'àmu! Si 'mpristari fussi beni si 'mpristassi anchi 'a mugghèri! Si nun si viri 'u miraculu, nun si criri o santu. Si rapìu 'a 'ucca quantu 'u bàgghiu 'i Marausa Si sapi unni si nasci, ma 'un-si-sàpi unni si mori! Signuri a cu affrigghia nun l'abbannuna. Sòccu è scrìttu, lèggiri si 'oli! Sprèmisi 'a mirùddra. Stinnìgghia u peri quantu 'u linzòlu teni 'St'iòrnu 'mpàsta e dumàni camìa Sulu Diu è senza difetti. Sunnu godi a godi T Taci maci Tanti pizicuna fannu li carni niuri Tanu Tanu lu malatu vva bidi lu sanu Taglia lu strunzu ccu lu filu Tempu n’ura Diu lavura Tiempu e maluttiempu ugnè sempri un tiempu Ti mangi a don Cola ccu tutti li corna Tira lu granu, tiralu cuntinu Tra carni e ugna amara cu cci ncugna Trenta e ddu vintottu Terra santa e acqua binirìtta fannu fanghu! Tu mangiasti sardi, e iò tunnìna! Tutti li missi, all'altari-rànni! Tutti r'un latu, com'i calafàti! U U carvùni ri ronna-Maria, s' 'un-tìnci, mascarìa! U cèlu lu ittàu, e 'a terra l'apparàu. U corvu addivintàu niuru pi' pigghiàrisi i pinsèri r'àutri. U friddu ri marzu s'infila ne' corna ru voe. U immurutu pi' la via 'u so' immu 'un s'u virìa. U mulu, si 'un tira càuci, runa muzzicùna U munnu è fattu 'a rota chi gira e vota! U muntìsi, pi' avìrisi scurdàtu 'u cutèddru, 'un mangiàu! U putiàru, sòccu àvi, abbannìa! U riavulu nun havi piecuri e vinni lana. U saccu vacanti 'un po' stàri addrìtta U Sacru Munti 'un 'mpigna né chiàcchiari, né tabacchèra ri lignu! U sànghu, si s'arrùsti, 'un-si-mangia! U scèccu rùnni si curca si sùsi. U stèssu mòrtu 'nsìgna a chiànciri! Un fàrisi passàri 'a musca p'u nasu. Un-n' èssiri né carni né pisci. Unna maggiuri c'è minuri cissa Unna va l'acqua va lu risu Un curnutu a lu so paisi, lu babbu a ogni paisi U nnesci un cani ccu n’uossu mmucca Un patri campa cientu figli, 100 figli un patri nu lu campanu Un si tu giurana ca canti, ma iè lu margiu ca ti fa cantari Uocchi c’atu fattu chianciri, chianciti Uocchi chini e manu vacanti U cani mùzzica sèmpri o' sciràtu! Unn-è acqua chi mi vàgna, né suli chi-m'asciùca! Un-scuncicàri i cani chi ròrminu! V Va circannu lu pilu nill'uovu Vavaluci a sucari e fimmini a vasari um puonnu mai saziari Veni unu di luntanu e fa rudiri lu vicinu Vinu amaru tienilu caru Voli cummigliari lu suli ccu lu crivu Voli sapiri lu filu, lu purriettu e lu masciu ca lu chianta Vuò vidiri l'omu quannu iè minchiuni ? Quannu a la fimmina ci teni lu cuttuni Viddanu latru, masciu farfanti e parrinu senza carità chista è la santa virità Vucca amara sali ietta Vucca ca nun parla si chiama cucuzza Z Zappa martinu sutta lu piru |