| Proverbi siciliani |
| Written by Nino Atria | |
| Friday, 22 February 2008 | |
|
A addrìna chi camìna, s'arritìra c' 'a bozza-chìna. A 'addrìna fa-l'ovu, e o' 'àddru ci-abbùcia 'u culu! A 'addrìna vecchia fa bon-bròru. A 'addrìna-usurèra, pari chi mètti, e ('nvece) leva! A bona mugghéri fa 'u bonu maritu A caccòcciula mori supra-'u-fòcu! A calùnia d'u malu-pacatùri. A campàna fa dàmmi-e-dùmmi! A canna ciaccàta rura chiossài ri chiddra sana. A carni ri l'ugnu 'un si po' spiccicàri. A casa càpi quantu vòli 'u patrùni! A casa du burgìsi, si 'un-c'è pani, ci su' tòzza! A chi iòcu iucàmu? A chi t'arridducisti addru ri Sciacca, a fàriti pizzuliàri 'i péri ri la ciòcca! A chiù tinta acqua leva 'a siti! A cira squàgghia e 'a prucissiòni 'un-camìna. A cìra squàgghia e 'a prucissioni 'un-camìna. A cùrsa-lòngha si vìri 'u cavàddru-valènti. A fami è ‘nfiernu. A fìgghia na' fascia e 'a ròta na' càscia. A lìnghua 'un-n'àvi ossa e rumpi l'ossa. A lingua 'un-n'àvi ossa e rumpi l'ossa! A lu piritaru cci vinni la tussi A malu vòscu facìsti ligna. A mamma è l'arma e cù la perdi 'un la varàgna! A mamma è l'arma e cù la perdi 'un la varàgna. A manàta è chiossài r'a pìsa! A menu spisa è 'a rattalòra! A Missa si viri nne' chièsi rànni! A mòrti sula 'un c'è rimèdiu! A parti d'u marìtu: spinci c'acìtu; a' parti d'a mugghèri: spinci-c'u mêli! A prima acqua ti vagna, 'u primu suli t'asciùca. A quartàra chi va all'acqua o si rùmpi o si ciàcca! A quartàra chi va all'acqua o si rùmpi o si ciàcca! A rìsicu si pìgghianu i cabèlli! A San Martinu ogni mustu è vinu. A Santa Lucià 'a notti chiù longha chi ci sia. A squagghiàta 'a nìvi si vìrinu i pirtusa! A 'sta bànna stannu i carteddri, 'a ddra banna stannu i quarara! A tempu di sdillùviu, puru 'i strùnza nàtanu! A troppa cunfirènza finìsci a malacriànza! A tùmmina a tùmmina vennu li vài; tu mi tincìsti e iò t'arramagghiài! A tummina a tùmmina vennu li vài; tu mi tingìsti e iò t'arramagghiài! A vita pìgghiala comu vèni! A vuppi cancia u pilu, ma no u vizziu. A za' Betta-cuntrariùsa metti l'acqua 'e pàpari quannu chiovi. A zita lassàta, s'un-n'è tuccata, è vaviàta! A zita lassàta, s'un-n'è tuccata, è vaviàta! Abballari senza suonu. Abballati, abballati / fimmini schetti e maritati! Abbanniàrisi i festi di l'annu. Abbàttiri màzzari. Abbéssa ddròcu! Abbonè-abbonè mòrsi riccu e chi-nna' fàri mòrsi a dumannàri. Abbonè-abbonè mòrsi riccu e chi-nn'a' fàri mòrsi a dumannàri. Abbuàri contru. Abbuciàri 'u pagghiuni. Abbuffàtu, comu 'u Signùri d'a Pantiddrarìa. Abbunnànza 'unn-ha fàttu mai caristìa. Abbuttàrisi l'ascìddri. Abbuttàtu comu un tappu ri masculu. Accàtta, e pèntiti! Acchianàre 'o baccàgghiu Acchianàricci 'a musca o' nasu. Acchiappàri muschi. Accussì è 'u munnu: cù acchiàna e cù va a' funnu. Acqua r'avànti e ventu r'arrè! Addìu, péri 'i ficu! A-ddrà-bànna ru munnu. Agguànta nna' màgghia! Aiutàrisi chi manu e chi peri. Aiùtati chi Diu t'aiùta! Amari la so vicina è gran vantaggiu: spissu si vidi e nun si fa viaggiu. Amàru cù mòri e cù arrèsta s'arrisètta. A-matinàta fà 'a-iurnàta! Amicu e vàrdati! Ammàtula chi allìsci e fai cannòla. 'U santu è di màrmuru e 'un-sùra! Ammàtula chi fai mussu e fùncia. Prima si travàgghia e poi si màngia! Ammàtula chi fai mussu e fùncia. Prima si travàgghia e poi si màngia! Amori di surdato pocu dura: in tuccari tammuru, addio signura! Amuri, biddrìzzi e dinàri, 'un si pônnu ammucciàri! Ancòra ligna mètti? Appizzàrici 'u scèccu cu' tutti 'i carrubba. Arànci , arànci: cù avi 'i vài si li chiànci! Àrma e cammìsa, l'avèmu divìsa! Àrma e cammìsa, l'avèmu divìsa! Arraccumannàrici 'a pècura o' lupu. Arri ccu arri nsemmula cu li tua Arristàri cù tantu ri mussu o cù-n mussu longhu un parmu. Arristàri cull'òcchi-chini e 'i manu vacànti. Arritiràrisi cù li manu chini ri muschi. Aùstu-riùstu è capu ri 'm-mèrnu. Avìri i pèri na' fossa. Avìri i rènti suràti. Avìri l'occhiu russu comu 'u tunnu. Avìri setti spirti comu i 'atti. Avìri 'u carvùni vagnàtu. Avìri 'u cùntu malu fattu. Avìri 'u mêli 'n-mùcca e 'u-riàulu 'n-còri. Avìri 'u mussu-lòrdu e 'a panza vacanti. B Babbaluci a sucàri e fimmini a vasàri, mai ponnu saziàri! Batti 'u ferru mentri è càuru! Beatu cù si sapi cacciari i muschi! Bedda robba c'aiu n'Francia e cca muoru di lu friddu Bèddra testa, pi' fari piròcchi! Bèddru spìcchiu ri mènnula amara! Biddrìzzi e rinàri aiutanu a maritari! Bontempu e malutempu, 'un rura tuttu 'u tempu! C Cà sutta 'un ci chiovi! Calati iuncu ca passa la china Caminàri muru-muru. Caminari supra un tagghiu ri-cuteddru. Càngianu i sunatùra, ma 'a musica è sèmpri 'a stessa! Cani ch'-abbàia, 'un mùzzica! Canta porcu, ch'i favi vannu a quattru-rana! Canta porcu, chi i favi vannu a quattru-rana! Casa e putìa. Cavàddru o scéccu ri munta. Chhi nnicchi nnacchi Chi chècchi 'un ci cantàri e chi zòppi 'un ci abballàri! Chiacchiarìa chiossài d'un gniùrici-pòviru! Chiamu rinari e nèsci a coppi? Chiànci 'u giùstu p'u piccatùri! Chìddru è un cuntu e chissu è 'n-àutru cuntu! Chissu passa 'u cunvèntu! Chiù curnùtu di 'na cartéddra di babbalùci. Ci dissi lu surci a la nuci: dammi tempu chi ti perciu. Ci rissi 'u patri priuri a' matri batìssa: senza-rinàri, 'u-si-nni canta missa! Co jaddu o senza jaddu, Diu fa juornu. Cù accàtta acchiàna e cù vinni scìnni! Cu arrobba nni fa una pinzata, cu è arrubbatu nni fa 100 Cu avi firi 'n Diu nun pirisci mai. Cù avi mugghéri bèddra sempri canta, cù avi picca rinàri sempri cunta Cù avi rinàri, fa vàrchi e navi! Cù avi rinàri, 'un'àvi patrùna! Cù di natura nasci, mancàri 'un pòti! Cù lassa 'a via vecchia pi' la nova, i vài ch' un-n'avìa prestu li trova Cù mòri pi li funci, 'un c'è nùddru chi lu chianci. Cu nun è vistu nè pigghiatu, nun pò ghiri carzaratu. Cù pràttica a maìstru all'annu è capu-mastru! Cù si marìta no' quartèri vivi no' so' bicchièri; cù si marìta na' cuntràta vivi na' cannàta. Cù strìghia u' so' cavàddru 'un-si-chiàma strigghiatùri! Cù 'un-n'àvi mògghi 'un-sàpi chi su' i dògghi! Cù va a mànnara, mangia ricotta! Cù vèni apprèssu, cùnta i passi! D Di iòrnu 'un ni 'ògghiu, e a' notti spardu l'ògghiu. Di Santa Lucia a Natali: quantu un passu 'i cani.; e di Natali all'annu novu: quantu un passu r'omu. Di Santa Lucia a Natali: quantu un passu 'i cani; e di Natali all'annu novu: quantu un passu r'omu! Diu fa abbunnanzia, i ricchi caristia. Dopu-Natali, 'u friddu e 'a fami. Du' àddri, n'òn' puddràru, 'un ponnu stari! E E' cchiu babbu di la mmerda di li carrabbunera È lu mègghiu amìcu e ti fa lu boia! Èssiri comu a don Cola-mìcciu chi ogni cosa ci fa 'nfàcciu. Èssiri comu a San Tommasu: ulìri vìriri e tuccàri chi manu. Èssiri comu 'u-àttu e 'u cani. Èssiri lèstu-ri-mànu Èssiri tappu d'a stessa lignàmi. F Fài comu a Mariu-Pinta chi veni di fòra e pìscia rìntra. Fài-bèni, e scòrdalu; fài-màli, e pènsaci! Fanni quantu na cuda di gattu e dumani ti lu truovi fattu Fari comu 'u cani ri l'ortolànu: né cogghi, né lassa cògghiri. Fari comu 'u cani ri l'ortulànu: né cògghi, né lassa cògghiri. Fàri perdiri 'a missa. Fari scarpùzzi chî giùmma. Fari 'u fissa p'un pacari dàziu. Fari 'u fissa sutta-i-linzòla Fàrisi 'a cruci cu' 'a manu manca Fàrisi 'a cruci supra 'u biddrìcu. Fàrisi 'u giùmmu com'i tùrchi. Fìgghi e pèni, cù l'àvi si li tèni! Fìmmina chi avvràzza e strìngi, o ti tingìu o ti tìngi! Finìri a schifìu Fùiri è vriògna, ma è salvamentu 'i vita! G Gasinu e mali turrena, amara cu cci ncaglia H Hai 'a parlàri quannu pìscia 'a addrìna! Haiu un còri asinu e un còri liuni.
I I cosi longhi addivèntanu serpi! Ietta simenza ca Diu ci penza Iò 'un chiànciu li pira e li ciràsi, chiànciu 'a cunfirènza chi ti rèsi! Ìri a ligna senza corda. Ìri facènnu comu 'na musca addiùna. Ìri 'nn-arrè, comu 'u curdàru. Ìri pi' varagnàri, e fari-rètta! Iri pi-setti e pi-r-ottu Iucàri cu' du' mazza 'carti. Iucàri cu' mortu. Iucàrisi 'a-spìsa. Iucàrisi l'assu. Iurnàta-rutta, pèrdila tutta! L La calunia cci fu e la morti vinni La fastuca ccu lu scornabbeccu L'accèddru rintra 'a 'àggia o canta p'amùri, o canta pi' ràggia! L'acèddru rìntra 'a 'àggia o canta p'amùri , o canta pi' ràggia! L'acqua, sippùru 'unn-assùppa, vàgna! Làssa 'u fòcu ardènti e cùrri p'i parturènti! Lassàri a trùgghiu o Lassàri 'n-trìrici. L'occasiòni fa l'òmu làtru! L'occhiu r'u patrùni 'ngrassa 'u cavàddru! L'occhiu vòli 'a so' parti! Longhu-ammàtula. Lu primu è juocu, lu secunnu è luocu lu terzu è fuocu Luntànu-ri-vista, luntànu-ri-cori! M Maccarrùna e milingiàni a la fùncia ri salistàni, maccarrùna e tagghiulìni a la fùncia ri parrìni. Mangia di lu to mangia e sierbitinni beni Màngia d'u to'-màngia; e d'u to' saziatìnni! Màngia-pani a trarimèntu. Mangiàri maccarrùna 'n testa a unu. Mangiàri pani e cutèddru. Mannàri a cògghiri babbalucéddra. . Mastru-ràtu, morsi ammazzatu! 'Mbriacàrisi ri vinu-bonu. Megghiu avìri, ch'-addisiàri! Megghiu 'm-mìria chi piatà! Mègghiu pìcca gòriri chi assai trivuliàri! Mègghiu ri nénti, maritu vecchiu; quannu-no' servi pi' quariàri 'u lettu ! Mègghiu riri: chi sàcciu! E nno: chi sapìa! Mègghiu russiàri 'nna 'ota, chi gianniàri tanti 'oti ! Mègghiu suràri chi tùssiri! Mègghiu un iòrnu ri liùni chi cèntu ri pecura! Mègghiu un ovu 'st'iòrnu chi dumani 'na addrìna! Mègghiu 'u-tìntu-pruvàtu, chi 'u bonu a pruvàri! Mèrcuri: metti 'u pani nne' vèrtuli! Mògghi e vôi ri paìsi toi Morti e patrùna, 'un si sapi quannu arrivanu! 'Mpignàrisi 'a cammìsa e puru l'òcchi. Munnu ha statu, e munnu è! Muntàgni cu muntàgni, 'un si iùncinu; ma 'i genti r'u munnu, si iùncinu! Mutu, comu un pisci! N Na durmuta è meglia di na mangiata Né mulu, né mulìnu, né signùri pi' vicinu, né cumpàri cuntadinu 'Nna manu lava all'àutra e tutti' rùi làvanu 'a fàcci! Nùddru nasci 'mparàtu! Nùddru po' diri "ri 'st'acqua 'un-ni vivu"! Nun c'è mortu senza cantu, nun c'è zita senza chiàntu O O ti mangi 'ssa minèstra, o ti 'etti d'a finèstra! O tròppu a-sàccu, o troppu a-sìccu. Occhiu ch'un viri, cori ch'un dòli! Ogni àddru addrìa no' so' addrinàru! Ogni criatura porta a so' natura! Ogni ficatèddru ri mùsca fa sustànza! Ogni lassàta è perduta! Ogni 'mpirimèntu servi pi' giuvamentu! Ogni sbagliu è moda Ogni tinta acqua leva 'a siti! Ognunu s'allìcca 'u so' mòrvu! P Pagari e muriri su l'urtimi cosi a fari Pari 'a signura ch'un-n'avi-abbèntu Pàriri u' catapàsimu di linùsa Parlàri cù muru. Partìri comu un tappu-ri-màsculu. Pasqua e Natali cu cu voi, Carnalivari cu li toi. Passàri i vài di lu linu Passàrisi 'a manu p'u pèttu Pattu primu e amicizia doppu Pèrdiri pi' mala-miscàta Pi' amùri d' 'u figliòlu, 'a màmma s'ammùcca l'ovu Pi' munzignàru t'avìa e pi' munzignaru ti lassu! Picciriddri e addrìni, càcanu 'a casa! Pìgghia 'si petri e pìsali! Pìgghia tempu, e camperai! Pigghiàre lignàti-ammucciùni Pigghiàre unu a baddràte. Pigghiàri 'u munnu comu vèni Pigghiàrisi 'a manu cù tuttu 'u pèri. Pigghiàrisi 'àtti 'a pittinàri. Pìgghiati 'dru morsu chi poi agghiùttiri! Pistàri l'acqua 'no murtàru. Prèa a zita cc'abballàssi: prèa 'a zìta chi stancàssi. Purtari 'u mortu a cacàri. Q Quannu 'u 'attu 'un-c'é ' i surci abbàllanu! Quannu 'u 'attu 'un-po' arrivàri a' saìmi rìci chi fèti. Quannu 'u riàulu t'accarìzza, vôli l'arma Quannu 'u riavulu t'accarizza voli l'arma. Quannu 'u scéccu 'un-mòli vìviri, ammàtula ci frischi! Quantu su' l'acchianàti, tanti su' 'i scinnùti! Quantu va' 'n'acqua 'ntra marzu e aprìli, 'un vàli un bastimèntu cu' li veli! Quattru occhi vìrinu mègghiu di rùi! Quattru òmini ci vònnu pi' livàri un mortu ri'n-casa, pensa pi' unu vivu! R Raccumannàri 'a pècura o'-lùpi! Rìci 'a Màmma-Ròcca: si vàrda, ma 'un si tòcca! Rignuna caduti Robba, mugghéri e rinàri tutti di 'na manu hannu a passari Rumpiri lu scaluni S Sant'Antoniu gran friddura, San Lurenzu gran calura; l'unu e l'àutru pocu dura. Sbirru picciottu e sacristanu viecchiu. Sèntisi 'n'acèddru no' so'-iardìnu. Si lu giùvini vulissi e lu vecchiu putissi, nun ci sarria cosa chi nun si facissi. Si mangiàu l'ìsca e ci cacàu nall'àmu! Si 'mpristari fussi beni si 'mpristassi anchi 'a mugghèri! Si nun si viri 'u miraculu, nun si criri o santu. Si rapìu 'a 'ucca quantu 'u bàgghiu 'i Marausa Si sapi unni si nasci, ma 'un-si-sàpi unni si mori! Signuri a cu affrigghia nun l'abbannuna. Sòccu è scrìttu, lèggiri si 'oli! Sprèmisi 'a mirùddra. Stinnìgghia u peri quantu 'u linzòlu teni 'St'iòrnu 'mpàsta e dumàni camìa Sulu Diu è senza difetti. Sunnu godi a godi T Taci maci Tu mangiasti sardi, e iò tunnìna! Tutti li missi, all'altari-rànni! Tutti r'un latu, com'i calafàti! U U carvùni ri ronna-Maria, s' 'un-tìnci, mascarìa! U cèlu lu ittàu, e 'a terra l'apparàu. U corvu addivintàu niuru pi' pigghiàrisi i pinsèri r'àutri. U friddu ri marzu s'infila ne' corna ru voe. U immurutu pi' la via 'u so' immu 'un s'u virìa. U mulu, si 'un tira càuci, runa muzzicùna U munnu è fattu 'a rota chi gira e vota! U muntìsi, pi' avìrisi scurdàtu 'u cutèddru, 'un mangiàu! U putiàru, sòccu àvi, abbannìa! U riavulu nun havi piecuri e vinni lana. U saccu vacanti 'un po' stàri addrìtta U Sacru Munti 'un 'mpigna né chiàcchiari, né tabacchèra ri lignu! U sànghu, si s'arrùsti, 'un-si-mangia! U scèccu rùnni si curca si sùsi. U stèssu mòrtu 'nsìgna a chiànciri! Un fàrisi passàri 'a musca p'u nasu. Un-n' èssiri né carni né pisci. Unna maggiuri c'è minuri cissa Unn-è acqua chi mi vàgna, né suli chi-m'asciùca! Un-scuncicàri i cani chi ròrminu! V Va circannu lu pilu nill'uovu Z Zappa martinu sutta lu piru
|
|
| Last Updated ( Friday, 22 February 2008 ) |